Stiri din Educatie |
- Universităţi de 4 stele
- Republica Moldova investeşte în educaţie
- Românii şi ştiinţa
- Ora de Ştiri: Lecţia succesului în afaceri
- Voluntari englezi în România
- 5.000 de tineri basarabeni, la studii în România
- “Festivalul erorilor” - să reînvăţăm să greşim!
- Din nou, război între Ministerul Educaţiei şi Universitatea "Spiru Haret"
- Ideo Ideis - lumea tinerilor actori
- Ora de Ştiri: Ministrul Educaţiei, despre conflictul dintre Minister şi Universitatea "Spiru Haret"
| Posted: 29 Jul 2010 10:29 AM PDT
|
| Republica Moldova investeşte în educaţie Posted: 30 Jul 2010 01:37 AM PDT
|
| Posted: 30 Jul 2010 10:42 AM PDT
|
| Ora de Ştiri: Lecţia succesului în afaceri Posted: 01 Aug 2010 03:34 AM PDT
|
| Posted: 01 Aug 2010 11:42 AM PDT
|
| 5.000 de tineri basarabeni, la studii în România Posted: 01 Aug 2010 11:47 AM PDT
|
| “Festivalul erorilor” - să reînvăţăm să greşim! Posted: 03 Aug 2010 04:48 AM PDT
|
| Din nou, război între Ministerul Educaţiei şi Universitatea "Spiru Haret" Posted: 06 Aug 2010 10:19 AM PDT
|
| Ideo Ideis - lumea tinerilor actori Posted: 06 Aug 2010 11:44 AM PDT
|
| Ora de Ştiri: Ministrul Educaţiei, despre conflictul dintre Minister şi Universitatea "Spiru Haret" Posted: 06 Aug 2010 01:29 PM PDT
|
Un top realizat de Coaliţia pentru Universităţi Curate arată că nicio universitate din România nu a reuşit să obţină cinci stele. Doar trei instituţii au reuşit performanţa de a primi patru stele. Este al doilea top al integrităţii universităţilor care arată că, faţă de anul trecut, evoluţiile sunt aproape insesizabile. Topul Integrităţi Universităţilor nu face o analiză a calităţii, ci verifică alte standarde: transparenţă, corectitudine academică, calitatea guvernanţei şi practici de management financiar. Concluziile top-ului fac referire tocmai la lipsurile din aceste domenii.
În timp ce ţările din estul Europei resimt criza, guvernul Republicii Moldova a găsit bani ca să mărească lefurile profesorilor cu 25 la sută. Creşterea va fi aplicată anul viitor, în două etape. 
Românii merg des la biserică, dar cred că atunci când poartă un obiect de vestimentaţie de culoare roşie sunt feriţi de deochi.Datele reies dintr-un studiu realizat de Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, care arată că România se află pe locul 24 din 29 de ţări europene în ceea ce priveşte nivelul cunoaşterii ştiinţifice a publicului.
Banii nu sunt suficienţi pentru a avea succes în afaceri, important e cum îi investeşti. O lecţie preţioasă, pe care patru mii de români o pot învăţa gratis. Condiţia de bază este să va înscrieţi la Academia de Antreprenoriat, un proiect lansat de Academia de Studii Economice, în care se pot implica toţi cei care vor să lucreze pe cont propriu. Reprezentanţii mediului economic spun că lipsa unor studii despre construcţia unei afaceri pe termen lung i-a costat pe mulţi falimentul, chiar dacă au investit într-o afacere aparent profitabilă. Cursurile sunt gratuite pentru că proiectul este susţinut financiar cu bani din Fondul Social European. Marile universităţi cu profil economic din Bucureşti, Cluj Napoca, Timişoara şi Iaşi sunt partenere în proiect, alături de UGIR 1903. Mai multe informaţii despre acest proiect le oferă, în Ora de Ştiri, Robert Şova, cercetator asociat al Universităţii Sorbona din Paris.
În vacanţă nu se distrează doar, ci învaţă să se descurce în tot felul de situaţii şi se pun în slujba celor care au nevoie de ajutor, fără să aştepte bani în schimb. Vorbim despre elevi din Marea Britanie, cărora li se oferă expediţii educaţionale în peste 50 de destinaţii din toata lumea. Mulţi dintre ei îmbină utilul cu plăcutul în România, în Carpaţi şi în Delta Dunării.Anul acesta, elevi de la şase şcoli din Marea Britanie au ales nordul ţării. 19 liceeni de la Hardley School din Southhampton au venit, pentru două săptămâni, la Colibiţa, în munţii Călimani. Au făcut trasee montane, s-au distrat cu bărcile pe râuri, iar acum dau o mână de ajutor la renovarea unei grădiniţe din comuna Bistriţa-Bârgăului. Elevii englezi au plătit pentru sejurul din România câte 1300 de lire sterline - bani strânşi de ei în 10 luni, din diverse activităţi. Sunt însă şi mulţi tineri români care îi ajută pe ceilalţi, fără să ceară nimic în schimb, mai ales în marile oraşe. La Iaşi, de exemplu, voluntarii au pus umârul la renovarea unui centru de plasament. Unii au grijă de copii cu handicap. Alţii le dau meditaţii gratuite celor nevoiaşi. Oricine poate deveni voluntar, dacă nu aşteaptă recompense financiare. Sunt o mulţime de organizaţii neguvernamentale prin care îţi poti pune timpul liber, talentul şi priceperea în folosul unei persoane în nevoie sau al comunităţii, în ţară sau străinătate. Tinerii români pot petrece chiar şi un an peste hotare prin Serviciul de Voluntariat al Uniunii Europene. 
Aproape 5.000 de tineri basarabeni vor studia, din toamnă, în licee şi facultăţi din Bucureşti, Iaşi, Galaţi sau alte centre universitare. În majoritatea cazurilor, taxele de şcolarizare şi cazarea sunt suportate de statul român. În plus, elevii şi studenţii beneficiază de burse cuprinse între 65 şi 75 de euro. Consulatele generale ale României din Chişinău, Bălţi şi Cahul au fost luate cu asalt de miile de tineri de peste Prut care vor să înveţe în România. Deşi au avut la dispoziţie o săptămână pentru depunerea actelor, majoritatea au vrut să se înscrie încă din primele două zile. S-au format cozi de câte 5-600 de persoane zilnic şi nu au lipsit mici incidente între candidaţi, sau între candidaţi şi poliţişti. Majoritatea tinerilor au ales facultăţile de istorie, drept şi literatură. Cea mai mare concurenţă s-a înregistrat în centrele universitare din Iaşi şi Galaţi, situate foarte aproape de graniţă. Faţă de anul trecut, Guvernul de la Bucuresti a suplimentat cu aproape 3.000 numărul de burse destinate tinerilor din Republica Moldova. 
În timp ce făcea cercetări asupra holerei aviare, Louis Pasteur a infectat mai multe păsări cu o bacterie care, credea el, le va ucide. A greşit: nu numai că păsările au supravieţuit, dar au devenit complet imune. Pasteur făcuse o greşeală şi aşa a găsit un vaccin.În Franţa zilelor noastre, intelectualii şi specialiştii în educaţie nu mai sunt atât de dispuşi să vadă binefacerile unei judecăţi greşite. Pe de altă parte, mulţi sunt de acord că sistemul de educaţie francez limitează creativitatea copiilor, împiedică flexibilitatea gândurilor şi, mai ales, limitează încrederea în abilităţile mentale, notează Guardian. Într-o încercare de a contabiliza gradul de "timorare" intelectuală, mai mulţi academicieni din instituţiile de elită ale ţării au decis să organizeze la Paris un festival cu o misiune neobişnuită: participanţii sunt încurajaţi să... greşească. "O mare parte a sistemului şcolar francez se bazează pe ideea preconcepută că erorile sunt ceva negativ când, de fapt, tocmai prin acest proces de învăţare se produce progresul", spune Maëlle Lenoir, de la Asociaţia Paris Montagne. "Sistemul francez se bazează mai degrabă pe învăţarea informaţiilor decât pe creativitate sau inovaţie. Chiar Einstein a spus că singura cale sigură de a evita greşelile este să nu ai nicio idee nouă". Observatorii sistemului şcolar francez accentuează câteva puncte forte, dar au subliniat constant golurile unui proces educaţional orientat spre achiziţia de rezultate, cu accent pe "răspunsul corect" şi nu pe procesul prin care un elev explorează întrebarea în sine. "Sunt om de ştiinţă. Nu am avut nimic de-a face cu educaţia. Dar când băieţelul meu de 6 ani a mers la şcoală, profesorul lui mi-a spus E un copil drăguţ, dar pune prea multe întrebări", povesteşte François Taddei, autorul unui raport despre educaţie publicat anul trecut de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. "Aceasta este problema sistemului francez", crede Taddei. "Trebuie să ştii răspunsul corect. Nu ai voie să îţi exprimi opiniile sau să pui întrebări". Un profesor-rebel este Girolamo Ramunni, lector la Conservatorul Naţional de Arte şi Meserii din Paris. Ramunni, un italian care a decis să renunţe la şcoală la vârsta de 14 ani, încearcă să-şi încurajeze studenţii să respingă presiunea lui "a avea dreptate", dându-le să rezolve probleme care... nu au rezolvare. "La început nu vor să-şi asume riscuri (...) dar după un timp devin mai creativi". "După ce au acceptat că nu e sfârşitul lumii dacă greşeşti, da, vin cu idei nebuneşti, dar vor avea şi câteva idei bune".Organizatorii auto-declaratului "Festival al erorilor", desfăşurat la finalul lunii iulie la École Normale Supérieure din Paris, vor să le arate tinerilor, printr-o serie de workshopuri, cât de uriaş este potenţialul lui "a greşi".Arthur, în vârstă de 12 ani, crede că e greu când greşeşti. "Ţi-e ruşine", spune el. Alături de el se află Isolde Serfaty, un părinte care a criticat competiţia şi presiunea de "a fi mereu mai bun" cu care se confruntă copiii francezi. "Sunt marcaţi de acest lucru chiar din şcoala primară", spune Isolde, referindu-se la unităţile de măsură diverse pentru cunoştinţele elevilor. Pentru Taddei, problema aceasta este doar o mică parte a unei stări de lucruri generale - un sistem educaţional privat deja de idealurile revoluţionare ca egalitate şi fraternitate, din ce în ce mai prost adaptat pentru a face faţă injustiţiilor societăţii moderne. Mulţi observatori văd în sistemul actual, neschimbat de decenii, un cadru care serveşte intereselor celor privilegiaţi şi puţini. Din categoria greşelilor "geniale", fac parte descoperirea penicilinei şi descoperirea Americii. În 1839, Charles Goodyear a scăpat accidental cauciuc indian pe un cuptor încins, descoperind procesul de vulcanizare, care a făcut posibilă apoi folosirea în scopuri comerciale a cauciucului. Bucătarul George Crum a "inventat" chipsurile din cartofi după ce un client a refuzat o porţie de cartofi prăjiţi. Crum a luat porţia şi a tăiat în felii subţiri fiecare bucăţică, a prăjit din nou mâncarea şi a adăugat multă sare. Clientul a fost încântat de rezultat!
Războiul dintre Ministerul Educaţiei şi Universitatea "Spiru Haret", într-o nouă etapă. Cei din urmă spun că au aprobare pentru un nou examen de licenţă, dedicat celor care au terminat în anii trecuţi la programele de învăţământ la distanţă. Au şi documentul! Ministerul spune că decizia e ilegala. 
A început cea de-a cincea ediţie a Festivalului Naţional de Teatru Tânar - Ideo Ideis 2010. De vineri şi până în 15 august, copiii atomici şi-au propus să transforme Alexandria, oraşul în care nu există nicio sală de teatru, în punctul de întâlnire pentru cele mai bune trupe de tineri actori.
Oficialii ministerului Educaţiei şi cei ai Universităţii "Spiru Haret" au variante diferite în privinţa organizării unei noi sesiuni de licenţă pentru absolvenţii din anii trecuţi ai programelor de învăţământ la distanţă. În timp ce reprezentanţii ministerului spun că un astfel de demers ar fi ilegal, conducerea Universităţii susţine că a planificat organizarea unei noi sesiuni chiar în baza unei aprobări a ministrului. Invitatul "Orei de Ştiri", ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, ne dă detalii despre acest conflict. | You are subscribed to email updates from Stiri din Educatie To stop receiving these emails, you may unsubscribe now. | Email delivery powered by Google |
| Google Inc., 20 West Kinzie, Chicago IL USA 60610 | |
