Într-un interviu acordat agenției Agerpres, proaspătul ministru al Educației Naționale, Remus Pricopie, vorbește despre despre prioritățile sale la cârma ministerului, despre bugetul alocat învățământului în anul 2013, despre reforma manualelor și cea curriculară, dar și despre violența în școli și clasa pregătitoare. Remus Pricopie abordează, de asemenea, chestiuni legate de bacalaureatul profesional, de construcția de grădinițe, dar și de admiterea la liceu.
Agerpres: Domnule ministru, care sunt prioritățile mandatului dumneavoastră?
Remus Pricopie: Sunt multe, dar cred că cel mai important pentru toți este ca în educație să avem un anumit tip de liniște, pentru că educația este cel mai mare sistem din orice țară. În acest sistem de educație sunt incluse milioane de persoane, vorbim de milioane de copii, vorbim de aproape un milion de studenți, vorbim de milioane de părinți. Direct sau indirect, în fiecare zi, în sistemul de educație avem implicată peste 40% din populația României și ce se întâmplă în sistemul de educație afectează într-o formă sau alta acest procent al populației. Prin urmare, prima mea prioritate care poate să pară puțin atipică este să încercăm să avem o perioadă de stabilitate, în care, chiar dacă discutăm contradictoriu și este normal acest lucru întrucât oameni sunt diferiți și au puncte de vedere diferite, să încercăm să găsim cele mai bune soluții pentru copii.
A: Va fi bugetul alocat educației mai mare decât cel de anul trecut?
Remus Pricopie: Un sistem este performant și în funcție de cât investești în el. Sunt o persoană realistă, nu îmi fac iluzii că voi avea nu știu ce procent din PIB, dar sunt convins că vom avea în 2013 un buget mai bun decât în 2012 și cred că în următorii ani vom avea o creștere constantă a bugetelor nu doar pe educație. Cred că România are nevoie de o creștere constantă a bugetelor și pe cercetare și pe sport, pentru că, dacă ne uităm la anumite statistici, vom vedea că, unde în urmă cu 15 ani România nu avea probleme legate de obezitatea la tineri sau anumite afecțiuni cronice la tineri sau copii, astăzi am ajuns să avem statistici îngrijorătoare în această zonă, în special dacă vorbim de afecțiunile care apar ca urmare a sedentarismului și a alimentației necorespunzătoare. Educația combinată cu politicile de sănătate, cu sportul poate să facă în așa fel încât cetățenii României să fie mai sănătoși.
A: Clasa pregătitoare va rămâne la școală sau se va întoarce la grădiniță? Dar clasa a IX-a va rămâne la liceu sau va trece conform Legii educației naționale la școala generală?
Remus Pricopie: Există deja un anumit cadru legal. Prima obligație a Ministerului Educației este să respecte cadrul legal în vigoare și cadrul legal spune că un copil care a împlinit vârsta de 6 ani trebuie să fie inclus în învățământul obligatoriu. Cred că acest principiu de a aduce copilul la școală cât mai devreme este corect. Dincolo de acest subiect, vorbim despre o problemă de ordin funcțional: unde îl prinzi pe copil în învățământul obligatoriu? Îl prinzi în cadrul formațiunilor de studiu de la grădiniță sau în cadrul formațiunilor de studiu din ciclul primar? Conform legislației actuale – Legea 1/2011 – trebuie să fie în ciclul primar. Dar ce faci dacă nu ai spații, pentru că, de fapt, aceasta a fost problema și, din punctul meu de vedere, Legea 1/2011 – nu doar în această componentă, ci în multe alte componente – s-a grăbit să reglementeze fără să își ia măsurile de precauție, că acele măsuri sunt și fezabile într-un an, doi sau trei.
Dacă nu tratăm din timp problema, vom ajunge în aceeași situație cu clasa a IX-a. Unde este clasa a IX-a – la gimnaziu sau la liceu? Vom constata că și acolo, ca și la clasa pregătitoare, ne învârtim în jurul aceluiași subiect fără să fi făcut un studiu de impact și să constatăm că, dacă nu reglementăm și acolo, nu este vorba doar de problema de spațiu, este vorba de problema profesorilor. Ce faci cu profesorii de gimnaziu, ce faci cu cei de liceu? La liceu nu vei avea suficienți, iar la gimnaziu vei avea în plus. Iată că o politică atunci când este adoptată, sub nicio formă într-un sistem de educație nu o faci peste noapte și nu o faci fără să calculezi și măsurile intermediare.
În momentul de față, noi, la Ministerul Educației, nu facem decât să încercăm să dăm coerență acestor măsuri și în cazul în care Legea educației va fi schimbată evident că vom acționa după cum va decide Legislativul. Eu cred în ceea ce privește clasa pregătitoare că trebuie să fim mai flexibili, în sensul că, dacă nu ai spațiu și dacă nu ai cadre didactice pentru a organiza această clasă pregătitoare, fizic, vorbim de spațiu, nu o faci la școală și o lași la grădiniță. Da, dar legea acum te obligă ca din punct de vedere metodologic toți copiii să parcurgă același tip de formare, de pregătire, după aceleași standarde. Eu cred că în următoarele luni, în Parlament – pentru că să nu uităm că există discuție în Parlament, mai exact în Senat, pe un proiect de lege a educației – va trebui să ne clarificăm din acest punct de vedere și atunci se va decide ce se va întâmpla cu această clasă pregătitoare, respectiv cu clasa a IX-a. Până atunci însă legea ne obligă să respectăm metodologiile anunțate la 1 septembrie 2012.
A: Despre bacalaureatul profesional ce părere aveți, va fi susținut în 2013?
Remus Pricopie: Nu pot să enunț un punct de vedere pentru că aici problema este de cadru legislativ. Pe actualul cadru legislativ organizăm examenul de bacalaureat exact ca în 2012. Dacă Parlamentul va introduce această opțiune, pentru că atenție bacalaureatul profesional nu presupune modificarea modalității de susținere a examenului așa cum este prevăzut acum, ci înseamnă adăugarea unei opțiuni, dacă Parlamentul va introduce această opțiune în timp util și va fi fezabil să oferim această opțiune absolvenților de liceu evident că o vom face. Trebuie să vedem decizia Parlamentului.
A: Va putea fi pus în aplicare bacalaureatul profesional printr-o ordonanță de urgență?
Remus Pricopie: În momentul de față pe agenda Guvernului nu există un act normativ de tip ordonanță de urgență care să reglementeze bacalaureatul profesional.
A: Despre exigența de la examenul de bacalaureat ce puteți spune? Camerele de supraveghere sunt utile?
Remus Pricopie: Camerele supraveghere rămân, pentru că ele sunt prevăzute în metodologia aprobată în luna septembrie și am încălca legea dacă am schimba metodologia în luna ianuarie.
A: Mulți dintre absolvenții de liceu care au susținut examenul de bacalaureat în vară au spus că subiectele de la matematică au fost foarte grele, fiind asemănate cu cele de la olimpiade. Cum vor fi anul acesta?
Remus Pricopie: Ca ministru vă spun că un examen național de evaluare nu este o olimpiadă, nu este o competiție. Un examen național de evaluare este unul în care trebuie să afli care este nivelul de pregătire a elevilor la un anumit moment în parcursul lor educațional. O olimpiadă este competiție. Acolo trebuie să ai subiecte de un alt tip.
A: Cum veți combate violența în școli?
Remus Pricopie: Violența în școli este un subiect extrem de complicat. De cele mai multe ori este legat nu doar de ceea ce se întâmplă în școală, ci de ceea ce se întâmplă în general în viața elevilor, pentru că eu nu cred că violența se naște în școală, în clasa de curs. Nu cred că profesorii și învățătorii îi învață pe elevi cum să fie violenți. Avem mass-media din ce în ce mai violente, avem un CNA care, deși a crescut exigența, eu cred că mai are multe lucruri de făcut în această zonă, avem infracționalitate dincolo de gardul școlii și mă aștept ca autoritățile publice de la Poliție, alte autorități locale să încerce să reducă această infracționalitate. Avem comerț în proximitatea școlilor care este ilegal și mă aștept ca autoritățile să reglementeze aceste lucruri, de la vânzări de băuturi alcoolice în gardul școlii la altele. Avem această problemă care parcă nu se termină niciodată cu aceste substanțe etnobotanice care afectează populația școlară pe grupa de vârstă 14-18 ani, deci elevii de liceu. Toate aceste lucruri concură la creșterea violenței în școli. Eu cred că trebuie să avem un program integrat și, în același timp, cred că educația pentru risc, pregătirea elevilor pentru a evita situațiile de risc ar trebui să fie un lucru pe agenda profesorilor, diriginților, școlilor.
A: Veți colabora cu Ministerul de Interne în combaterea violenței?
Remus Pricopie: Evident, au făcut-o toți miniștrii educației și este în interesul nostru ca această colaborare să existe.
A: Veți colabora cu foști miniștri?
Remus Pricopie: Da, oricine poate să sprijine și să dea o mână de ajutor ca lucrurile să meargă mai bine este bine-venit. Nu sunt doar foștii miniștrii sunt secretari de stat, oameni care au lucrat în minister, colegi de-ai noștri care lucrează în diferite instituții europene cu care vorbesc la telefon în mod constant sau ne întâlnim periodic și discutăm.
A: Ce părere aveți despre programul “Școala după școală”, îl veți generaliza?
Remus Pricopie: Este o idee bună acest program. Generalizarea acestui tip de program trebuie însă făcută într-un mod realist, pentru că înseamnă foarte multe lucruri, dar, în primul rând, înseamnă spațiu în școli. Din păcate, în România, în 2013, sunt școli care lucrează cu trei schimburi. S-a muncit foarte mult în ultimii ani și sunt convins că și anul acesta Guvernul va da prioritate investițiilor pe care le avem în desfășurare, astfel încât spațiile școlare să crească și să poți să desfășori activități cu copiii pe o perioadă mai lungă de timp, nu doar pe parcursul a patru sau cinci ore pe zi. Este în interesul tuturor, inclusiv al părinților, pentru că un aspect pe care îl discutăm mai puțin este acela legat de câte ore petrece un copil singur acasă. Pentru anumite familii acest program, extinderea orelor la școală, ar reprezenta o soluție foarte bună.
A: Veți colabora cu cele două comisii parlamentare de educație?
Remus Pricopie: Sunt obligat să colaborez, dar nu o fac din obligație, ci o fac din plăcere. Nu este prima dată când lucrez cu cele două comisii de specialitate din Parlament. Colaborarea cu Parlamentul pe diferite teme și acte normative în încercarea de găsi împreună soluții este un lucru normal și benefic.
A: Veți încerca să reduceți în perioada mandatului deficitul de locuri în grădinițe?
Remus Pricopie: Unul dintre proiectele majore finanțate de Guvern este acela al grădinițelor. Au fost licitate în ultimele luni ale anului 2012 un număr de 200 de grădinițe noi. S-au semnat până în momentul de față contracte pentru 158 de grădinițe, restul până la 200 fiind încă în proceduri și eu sper ca într-un interval relativ scurt de timp, un an sau doi, aceste grădinițe să fie gata și să le putem folosi. Atunci când vorbim de 200 de proiecte noi unele pot fi extensii ale actualelor grădinițe de două, trei sau patru clase, altele sunt însă grădinițe noi.
A: Veți reorganiza ministerul?
Remus Pricopie: Doamna ministru Ecaterina Andronescu a făcut o reorganizare a ministerului. Evident că vom ține cont de această reorganizare, însă noua structură a ministerului – în care dimensiunea cercetare și învățământ superior sunt legate mult mai evident decât în vechea organizare și, de asemenea, faptul că un număr de institute care până la aprobarea noului Guvern nu făceau parte din structura Ministerului Educației Naționale în noua organizare vor face parte din această structură – ne obligă să avem o organigramă nouă. Se lucrează la ea, vom da un răspuns destul de repede, dar nu ne propunem o restructurare în totalitate a ministerului, ci o adaptare la noile cerințe, astfel încât ministerul să fie funcțional. Prezența unui ministru delegat pentru învățâmânt și cercetare cred că este un lucru benefic pentru că problemele pe cercetare sunt extrem de numeroase și aproape fiecare institut în parte poate să prezinte un potențial de dezvoltare a acestei țări sau poate să reprezinte o problemă în funcție de cum reușim să construim politici pentru aceste institute.
A: Vor reprezenta o prioritate a mandatului programele din fonduri europene?
Remus Pricopie: În universități și chiar și în inspectorate școlare și case ale corpului didactic s-a aplicat pentru un număr foarte mare de proiecte și au reușit să ducă la bun sfârșit aceste proiecte. Strict pe zona educație ce s-a absorbit reprezintă un procent destul de mare. Capacitatea de absorbție a organismelor din cadrul ministerului este foarte mare. Pentru 2014-2020 suntem din nou optimiști, în primul rând că se pare că va fi o nouă organizare. Vor fi mult mai bine evidențiate componentele de educație și formare de alte componente cum ar fi recalificare dacă vorbim de POSDRU. Eu deja am vorbit de bugetul din 2013, dar noi ne gândim acum serios la cel din 2014, pentru că acela va avea o altă structură. Componenta fondurilor structurale în 2014, din estimările noastre, va fi mult mai importantă decât a fost până acum. Sunt optimist că vom putea să construim proiecte care să contribuie la dezvoltarea României.
A: Cum considerați că este mai potrivită admiterea în clasa a IX-a, pe bază de repartiție computerizată sau prin concurs?
Remus Pricopie: Eu evident că am o opțiune, dar nu cred că opțiunea ministrului este foarte importantă, ci cel mai important este să existe o formulă agreată de un număr cât mai mare de actori implicați în educație. Am să vorbesc mai întâi cu acești actori, respectiv cu profesori, cu inspectori, cu liceele, cu comisiile de specialitate ale Parlamentului și dacă vom considera că este necesar să schimbăm vom schimba. Acest sistem de repartiție computerizată a mers foarte bine, suntem deja în al doisprezecelea an. Are avantajele lui acest sistem dacă ne gândim doar la faptul că nu poți să vorbești de corupție în acest sistem, repartiția este clară, la vedere, oricine poate să verifice traseul oricărui elev cum a ajuns la un liceu sau altul. Asta nu înseamnă că sistemul nu poate fi rediscutat. Teoretic se poate discuta orice componentă, dar nu vreau să transmit mesaje care să conducă la neliniști în rândul elevilor și părinților. Mai întâi să vedem ce nu funcționează sau ce s-ar dori în plus față de acest sistem și după aceea vom putea să propunem o nouă formulă.
A: Ce ne puteți spune despre reforma curriculară și cea a manualelor școlare?
Remus Pricopie: Este nevoie să le revedem, să le schimbăm, dintr-un motiv foarte simplu: dacă din punctul de vedere al curriculumului au mai fost modificări, aduceri la zi, din punctul de vedere al manualelor sunt unele care au 12 ani vechime. În momentul de față, proiectul este început dinainte, l-am găsit aici în minister, a existat și un proiect pe fonduri structurale care a analizat toate aceste componente. Acum avem toate aceste informații și trebuie să ne apucăm să desenăm noul program-cadru, curriculă și apoi să încercăm să dăm drumul la manuale. Procesul este de durată. Încercăm să vedem dacă ne raportăm strict la ce spun specialiștii, în varianta cea mai optimistă vorbim de 6 ani pentru că trebuie schimbate manualele de la I-IV, V-VIII, IX-XII. Manualele nu se pot schimba toate odată. Se investighează posibilitatea ca întreg acest proces, inclusiv tipărirea noilor manuale, să se facă folosind cel puțin o parte din fondurile structurale și, de asemenea, se discută despre conceptul de manual pentru că probabil în 2016 cred că manualul va arăta altfel decât arată astăzi. Ar trebui să fie o combinație între manualul în formă clasică și instrumente electronice pe care elevul să le găsească pe o platformă, să poată să fie accesate, să fie mai prietenoase din punctul de vedere al acestor generații de copii. Cred că dimensiunea softurilor educaționale este una extrem de importantă. Vom lucra la manuale cu partenerii tradiționali, dar și cu alte instituții cu care nu am lucrat până acum specializate în manuale școlare din Europa.
The post Ministerul Educației – priorități pentru 2013 appeared first on Edu-News.ro.
No comments:
Post a Comment